Exact acum un an, în data de 29 iulie 2012 a avut loc referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte. Deşi am asistat cu toţii oarecum neputincioşi, dar în acelaşi timp stupefiaţi de aberaţia, josnicia şi tupeul celor care ne-au acuzat, atât dinăuntrul cât şi din afara ţării, de lovitură de stat, faptele rămân şi sunt mai mult decât evidente.
S-au prezentat la vot 8.459.053 de oameni, cifră care, în ciuda boicotului făcut de către Traian Băsescu însuşi şi de către partidele politice PDL şi UDMR, reprezintă peste 50%+1 dintre alegătorii înscrişi pe listele permanente, atât conform recensământului din 2000 şi cu atât mai mult conform celui din 2011, la care s-a constatat o scădere dramatică a populaţiei României. Aşadar în urma oricărui calcul şi conform oricăror liste cvorumul la referendumul din 29 Iulie 2012 a fost îndeplinit.
Un procent de aproximativ 89% dintre cei 8.459.053 (adică 7.403.836) au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, lucru fără precedent în politica românească de după '89. Nu ştim cât la sută am fost în '89, dar ştim că 89% am fost în 2012 şi este profund nedemocratic ca votul unei astfel de majorităţi covârşitoare să fie ignorat, într-un dispreţ total faţă de poporul român.
În 2009 Traian Băsescu a fost ales în funcţia de preşedinte cu puţin peste 5.000.000 de voturi, iar în 2012 a fost demis cu 7.403.836 de voturi, deci cu aproximativ 2.400.000 de voturi mai mult decât a fost ales şi cu toate acestea el se mai află, doar de jure evident, în funcţia de preşedinte al României.
Foarte îngrijorătoare, dar nu neaşteptată a fost şi intervenţia extrem de agresivă, atât la adresa poporului român cât şi la adresa unora dintre reprezentanţii acestuia, opozanţi ai regimului Băsescu, a unor cancelarii şi administraţii externe (Ge
