Înţelegerea modului în care oamenii gândesc şi se raportează la diverse situaţii este importantă pentru a îmbunătăţi comunicarea. Există multe arii ale psihologiei care studiază comportamentul nostru, căutând explicaţiile şi cauzele care îl generează.
Unii dintre noi, bazându-se pe experienţa lor, pot trage concluzii despre oamenii din jurul lor că sunt răi. Ciudat sau nu, oamenii sunt construiţi să fie buni. Toate emoţiile noastre ne orientează înspre o conduită corectă. De exemplu, dacă ai un examen şi nu înveţi, creierul îţi va trimite semnale că nu ar trebui să pierzi timpul şi să te reîntorci la studiu. Aceste semnale iau forma unor emoţii de frică sau vină destul de motivante pentru noi. Când acţionăm incorect sau nepotrivit, creierul ne atenţionează prin emoţii de vină pentru a ne opri comportamentul şi pentru a face ceea este potrivit şi corect.
Cel mai bun exemplu îl putem vedea în momentele în care noi încetăm să mai contăm pentru noi înşine, nu ne mai putem autosusţine şi ajuta. Atunci creierul nostru ne trimite sentimente neplăcute de tristeţe sau depresie pentru a ne motiva să schimbăm lucrurile din viaţa noastră care nu mai funcţionează pentru noi.
Dacă unele persoane au un comportament caracterizat prin „răutate”, acest lucru înseamnă de fapt că ei sunt instabili din punct de vedere psihologic. Nu poţi resimţi calm interior din moment ce acţiunile tale nu sunt corecte, oricând de mult ai încerca să le justifici.
Răutatea, acest comportament incorect care îi răneşte pe cei din jur, este generată de o anumită slăbiciune interioară. De exemplu, un hoţ fură dintr-o nevoie excesivă de a avea, din lăcomie şi slab autocontrol. Când un individ râde pe seama altuia cu scopul de a smulge câteva zâmbete de la cei din jur, o face pentru că este nesigur în situaţiile sociale şi doreşte să fie acceptat şi valorizat. Persoanele care ex
