Ziua Imnului Naţional a fost sărbătorită ieri printr-un ceremonial militar la care au asistat doar câteva zeci de persoane, canicula "sabotând" o prezenţă mai mare a orădenilor. În cadrul festivităţii, prefectul de Bihor şi istoricul Mihai Drecin au vorbit despre semnificaţia şi istoricul imnului, iar membrii ansamblurilor Crişana şi Bihorul au interpretat imnul naţional şi câteva cântece patriotice.

Ceremonialul militar organizat de Prefectura Bihor, Garnizoana Oradea şi Primăria Oradea a durat puţin mai mult de jumătate de oră, printre oficialităţile prezente numărându-se prefectul Claudiu Pop, primarul Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa. De asemenea, au fost prezenţi şefi ai unor instituţii deconcentrate, cadre militare active, în retragere şi în rezervă. După o alocuţiune rostită de prefectul de Bihor, în care a prezentat semnificaţia imnului, a venit rândul prof. univ. dr. Mihai Drecin să ţină o scurtă lecţie de istorie despre cum s-a născut "Deşteaptă-te, române!" şi parcursul său până la alegerea sa ca imn naţional al României. Mihai Drecin a menţionat că dacă textul imnului este cu siguranţă scris de Andrei Mureşanu, din Şcheii Braşovului, muzica este atribuită de unuii cercetători fie lui Mureşanu, fie lui Anton Pan, dar şi altor persoane. "Deşteaptă-te, române! are rădăcini în muzica populară, mai ales în muzica religioasă. Textul a fost cântat la început pe o muzică religioasă intitulată "Din sânul maicii mele". Imnul nostru a fost cântat pentru prima dată în mai-iunie 1848 la Şcheii Braşovului, cunoscut drept cartier al românilor din Braşov. La scurtă vreme, "Deşteaptă-te, române!" a fost cântat şi la Râmnicu Vâlcea, la sfârşitul lunii iulie. Există dispute şi cu locul unde s-a cântat prima dată imnul revoluţionarilor paşoptişti: unii spun că la Şcheii Braşovului, alţii că la Râmnicu Vâlcea", a menţionat Mihai Dr