Poate multilingvismul salva Europa? Problematica limbilor se află, în orice caz, în inima construcţiei europene. Frazele datează din 2008, şi îi aparţin Sandrei Pralong.
În acel an de graţie Leonard Orban era comisar român pentru Multilingvism, acest portofoliu exista încă de sine-stătător iar timpurile erau propice unei adevărate emulaţii multilingvistice. Gândiţi-vă doar: Courrier International a publicat acest articol cu titlul original în limba română (şefii de atunci ai revistei, Philippe Thureau-Dangin, respectiv şeful Europei, Alexandre Lévy, au avut acest curaj), Leonard Orban a susţinut un discurs în limba română la Sorbona, Amin Maalouf inaugura cu a sa comisie pentru multilingvism (din care făcea parte şi Sandra Pralong), o eră nouă, cea în care fiecare european ar fi vorbit trei limbi: cea maternă, o limbă străină la alegere şi o a treia, de suflet.
Sandra Pralong scria atunci, că "multilingvismul poate pe termen lung face sau desface Uniunea". Cele 11 personalităţi care făceau parte din comisia lui Maalouf, creată la cererea Comisiei Europene, printre ei numărându-se Tahar Ben Jelloun, Jorge Semprun, au editat un raport care a inspirat strategia europeană. A fost, trebuie să recunoaştem, o perioadă, 2008-2009, în care totul părea cu putinţă, niciun vis nu era suficient de nebunesc iar criza nu bătea la uşă.
Astăzi, la doar cinci ani după, comisia lui Maalouf nu mai există, Multilingvismul nu mai este un domeniu aparte, ci face parte din portofoliul Androullei Vassiliou – Educaţie, cultură, multilingvism şi tineret- şi nimeni nu mai vorbeşte despre strategii sau trei limbi străine.
Dimpotrivă, filosoful polonez Marcin Król se întreabă, într-un articol publicat de Presseurop, dacă multiculturalismul nu este cumva depăşit....
Din păcate, adevărul nu este departe, multilingvismul nu este depăşit, dar, asemeni multor idei
