Acordul de coabitare semnat de preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta mai există doar pe hârtie. În practică, el a fost încălcat de ambele părţi în condiţiile în care, de mai bine de o săptămână, nu trece o zi fără ca cei doi să-şi arunce vorbe grele.
Spre deosebire de partenerii liberali, social-democraţii nu agreează însă ideea unei noi suspendări, din calcule politice clare, făcute la rece.
La început a fost privatizarea CFR Marfă şi amânarea numirii unui nou ministru al Transporturilor pentru ca premierul să-şi asume răspunderea pentru un eventual eşec al privatizării. Apoi, a început ping-pong-ul cu avizarea privatizării, în paralel cu acuzaţia de incompetenţă a Executivului în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene din 2014 încolo. Aducerea în ţară a lui Omar Hayssam a constituit, de asemenea, subiect de contre între premier şi preşedinte, ajungându-se la ameninţări voalate (vezi „schelete“ pe care le-ar avea în dulap Victor Ponta) şi la acuzaţii fără perdea de minciună. În pofida acestui amalgam de declaraţii acide şi atacuri, atât premierul Victor Ponta, cât şi preşedintele Traian Băsescu spun că ar respecta acordul de colaborare instituţională. Evident, asigurările sunt date în special pentru partenerii europeni, pentru care a şi fost, de altfel, semnat acordul.
Calculele suspendării
De când preşedintele Traian Băsescu a repus „tunurile“ pe Guvern şi pe premierul Victor Ponta, a reapărut în spaţiul public ideea unei noi suspendări a acestuia. Oarecum surprinzător, lansatorul ipotezei nu a mai fost preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, ci un fost lider democrat-liberal, actualmente liberal, Sorin Frunzăverde. Declarând că „Băsescu a devenit arogant pentru că USL i-a permis acest lucru“, vicepreşedintele PNL a arătat că ar trebui începute demersurile pentru o nouă suspendare şi că aceasta s-ar putea produc