Timpul da uitarii multe, inclusiv din cele cu care am putea sa ne mandrim. Am in vedere un deosebit moment din cultura noastra, despre care pana la reforma invatamantului din 1948 se invata la scoala si riscai sa nu iei bacalaureatul daca nu-l stiai.
Un laureat surpriza
Astazi putini mai stiu ceva despre ziua cand romanii ajunsesera vedeta concursului literar al intregii latinitati, organizat in orasul francez Montpellier, la 19 mai 1878 de catre Societatea pentru studiul limbilor romanice.
Avand ca tema "cantecul latinitatii", organizatorii au invitat reprezentanti ai tuturor limbilor si dialectelor de obarsie latina, inclusiv din indepartata tara carpato-dunareana, care in 1878 abia isi castigase independenta cu arma in mana.
Au participat la concurs, cu poeziile lor, trei romani: Vasile Alecsandri, Romulus Scriban si un poet din Targu Mures, al carui nume se pare ca l-a uitat chiar si istoria.
Mult mai numerosi erau participantii din spatiul italian, francez, spaniol, portughez si chiar sudamerican, vorbitori ai limbilor si dialectelor romanice.
Poate din consideratie pentru independenta noastra, in juriu a fost cooptat si romanul Mihai Obedeanu, alaturi de poetii francezi Frederic Mistral si Charles de Tortolon, precum si filologii Alfred de Quintana si Graziado Ascoli.
Pentru a fi accesibile intregului juriu, poeziile au fost traduse in limba franceza si prezentate in plic inchis, anonime si cu parola.
Spre surprinderea tuturor, cand s-a deparolat autorul poeziei careia juriul tocmai ii acordase premiul, a aparut numele lui Vasile Alecsandri, cu titlul poeziei sale: Cantecul Gintei Latine.
Imnul de deschidere
Au urmat manifestarile de acordare a premiului, organizate intre 22 si 30 mai 1878 in cadrul unor festivitati de amploare, la care au parti
