- Social - nr. 147 / 30 Iulie, 2013 Intr-una din zilele calduroase a lunii lui Cuptor, dupa cateva decenii de la despartirea fostilor copii institutioanalizati la fosta Casa de Copii din Miercurea Nirajului, subsemnatul si fostul prieten si coleg de camin, Gheorghe Danel, ne-am revazut. De mentionat ca prietenul meu, domiciliat in Bucuresti, mai tinea legatura cu cateva persoane muresene, dar mai mult cu profesorul Vasile Cristureanu, unul din fostii directori a acestei institutii, pe care am amintit-o mai sus. Asadar, gazda intalnirii dintre noi a fost familia profesorului Vasile Cristureanu, care, cu ospitalitateai binecunoscuta, a facilitat aceasta revedere dupa cativa zeci de ani. Gazda intalnirii este binecunoscutul colaborator permanent al cotidianului "Cuvantul liber”, care de-a lungul anilor a adus in paginile cotidianului multe si interesante stiri. Desi nu ne-am vazut de atatia ani, ne-am recunoscut usor, iar dialogul s-a infiripat repede. Ne-am spus unui altuia, cu sprijinul fostului nostru director, despre anii care au trecut de cand drumurile noastre s-au despartit, despre familie, realizari profesionale etc. Revederea a prilejuit ca intr-un viitor sa organizam o intalnire la Miercurea Nirajului cu o parte din fostii copii institutionalizati in aceasta, "casa cu suflete gingase, lipsite de caldura parinteasca.” Propunerea unei asemenea intalniri a fost imbratisata, iar demersurile urmand a fi facute nu peste multa vreme. Ne-am despartit cu imbratisari calde ca intre doi frati si cu satisfactia ca locul intalnirii a fost la unul dintre mentorii nostri. Pentru a imortaliza clipa, am facut o fotografie: de la stanga spre dreapta: Vasile Cristureanu cu Ana, Aurelia cu Gheorghe Danel, care dovedeste o revedere dupa zeci de ani. Aducem multumiri familiei profesor Vasile Cristureanu pentru ospitalitatea de care ne-am bucurat, fie doar si pentru cateva ore, si