Evenimente de o gravitate extremă se întâmplă în presa audio-vizuală, una dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept - Justiţia - fiind pusă la zid, demonizată de postul de televiziune al familiei Voiculescu. Şi totuşi păzitorul comunicării din acest spaţiu, Consiliul Naţional al Audiovizualului, „doarme în papuci”.

Învestit prin lege să monitorizeze, să se autosesizeze, să controleze şi să sancţioneze derapajele de la normele legale, CNA a stat „pe tuşă”, făcându-se că nu observă campania îndrăcită lansată de Antena 3 începând din 25 iunie a.c., în legătură cu cazul de şantaj prin presă pentru care sunt acuzaţi directorul Antena Group, Sorin Alexandrescu, dar şi Camelia şi Dan Voiculescu. Dacă supraveghetorul Audiovizualului are prin lege atribuţiile arătate mai sus, de ce a fost nevoie să aştepte să fie sesizat de Consiliul Superior al Magistraturii( CSM), for care este garant al independenţei Justiţiei?

Au trecut patru zile de linşaj mediatic la adresa unor instituţii ale statului şi a şefilor lor, până când CSM - în faţa lipsei de reacţie a CNA - a decis luni să reclame Antena 3 şi câteva publicaţii on line pentru încălcarea a trei articole din Codul de reglementare a audio-vizualului.

Mă întreb în ce stat din lumea civilizată forul de supraveghere a Audiovizualului închide ochii, permiţând unui radiodifuzor incriminat într-un dosar penal să difuzeze emisiuni direct legate de propriul caz. În ce stat al Uniunii Europene sunt permise talk-show-uri prin care - fără probe şi fără ascultarea celorlalte părţi, pe nedrept - se dă cu Justiţia de toţi pereţii? Nicăieri, cu excepţia României.

De luni, 29 iulie, când CSM a comunicat că sesizează CNA, pe de o parte, şi Inspecţia Judiciară, pe de altă parte, pentru a face verificări privind apărarea independenţei Justiţiei, Antena 3 a continuat seria mesajelor de manipulare a opiniei publice