Cotele lingvistice în universități și democrația (I. Cașu/Adevărul).

Despre „cotele lingvistice în universităţi şi democraţia” este comentariul istoricului Igor Caşu din „Adevărul”. Autorul analizează situaţia absolut nouă pentru R. Moldova în care absolvenţii liceelor cu predare în limba rusă, de exemplu, protestează împotriva a ceea ce părea a fi o interdicţie pentru ei de a concura pentru locurile „destinate” celor din şcolile de limbă română. „Admitem că limitarea dreptului rusolingvilor de a accede în grupele române este o discriminare, dar această discriminare provine din privilegiul care li s-a acordat sub forma cotei asigurate de 20% din locurile bugetare. Cu alte cuvinte, această discriminare poate fi eliminată numai dacă se renunţă la sistemul de cote pe criteriu lingvistic, adică la privilegiile de care s-au bucurat până acum”, apreciază editorialistul.

Editorialistul Nicolae Negru analizează în „Jurnal de Chişinău” cauzele şi consecinţele scindării PL. „În general, PL ratează o enormă, simbolică ocazie de a demonstra că este un partid european nu numai „ca formă”, dar şi ca esenţă, ca mod de funcţionare. Păcat”, apreciază dl Negru. Autorul susţine, totodată, că „nici perspectivele unui nou partid liberal iniţiat de liberalii reformatori nu sunt sigure. [...] Niciunul dintre membrii grupului de deputaţi liberali reformatori nu a fost supus testului electoral ca lider”. Însă, mai menţionează dl Negru, rolul de lider al unui PL de alternativă „i s-ar potrivi cel mai bine Anei Guţu”, care, între altele, „ar putea răspunde şi unei necesităţi stringente de implicare mai activă a femeilor în politica moldovenească, dominată de bărbaţi”.

Editorialistul Petru Bogatu îşi întitulează articolul său în „Jurnal de Chişinău” „Băsescu şi şansa unionismului de a intra în lupta politică”. Referindu-se la decizia exprimată ferm de Trai