3% din candidatele la un loc de muncă au trebuit să declare în scris că nu au de gând să nască în următorii ani. Tipul acesta de discriminare fățișă a luat o amploare neașteptată de la debutul crizei și până acum, iar anunțurile de recrutare sunt cel mai elocvent exemplu în acest sens

Până acum câteva zile, pe site-ul ejobs.ro figura un anunț de recrutare pentru postul de asistent marketing și PR. Compania-angajator, autocaracterizată prin „profesionalism și management modern“, cerea eventualelor candidate să aibă o prezență plăcută, să trimită neapărat CV cu poză și să răspundă unui mini-chestionar online în care figurau întrebări de tipul „puteți lucra seara și în weekend atunci când situația o cere? Vă deranjează acest lucru?“ sau „ce planuri familiale pe termen scurt şi mediu aveți?“.

Din punct de vedere legal, deși vădit discriminatoriu, este un anunț corect, întrebările fiind astfel formulate încât angajatorul să se poată disculpa în cazul unei eventuale implicări a autorităților interesate - Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Inspecția Muncii. În final, poate că orele lucrate peste program, cine știe, ar fi fost remunerate. Iar planurile unei candidate de a face copil în viitorul apropiat ar fi fost încurajate și ar fi crescut-o pe aceasta în ochii recrutorului. În realitate, însă, probabil că lucrurile ar fi stat exact invers.

Sunt nedreptățit, dar suport

Potrivit unei cercetări realizate de Blocul Național Sindical, doar sub o treime din firme sunt interesate de formularea unor anunțuri de recrutare „corecte politic“. Atitudinea este, în ultimă instanță, onestă: astfel, un studiu realizat de Ministerul educației arată că doar pentru 27% din companii nu contează sexul viitorilor angajați. În schimb, 42% consideră că aceștia ar trebui să fie bărbați, iar o pondere mult mai mică, de 23%, preferă femeil