Ca şi SUA, Europa se confruntă cu o creştere a costurilor necesare asistenţei medicale. Potrivit datelor Băncii Mondiale, cheltuielile publice de sănătate ca pondere din PIB ar putea creşte de la 8% în 2000 la 14% în 2030.
Creșterea costurilor de îngrijire a sănătății este cauzată în primul rând de avansul tehnologic din acest domeniu , care reprezintă 50-75% din creșterea costurilor, potrivit unei analize a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Pe de altă parte însă, incursiunea tehnologiei în activitatea medicală a ajutat la ţinerea sub control a bolilor cronice şi la vindecarea completă a unor maladii, astfel reducând astfel costurile de tratament necesar pe termen lung.
Un alt factor, care va duce la o creştere semnificativă a costurilor pe viitor, este îmbătrânirea populației europene, care reprezintă în jur de 10% din creșterea costurilor, dar şi prevalenţa mare a bolilor cronice. Bugetele de sănătate din Europa sunt tot mai sărace în ţările care au probleme cu asigurarea unei vieţi decente şi sănătoase persoanelor vârstnice. Comisia Europeană a decis să încurajeze şi să premieze iniţiativele care vizează finanţarea programelor de îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate, mai ales că viitorul nu sună bine: potrivit unui raport UE publicat în 2012, până în anul 2060, aproximativ o treime din populaţia europeană va avea cel puţin 65 de ani.
Factorii de decizie politică din diferite ţări europene încearcă să combată de mult timp fenomenul creşterii costurilor cu sănătatea, însă până acum, în majoritatea cazurilor, reformele nu au avut efecte pozitive notabile.
