E ceva ce nu pricep: privatizarea CFR Marfă pare sortită eșecului. Caut să înțeleg care sunt resorturile intime ale atitudinii premierului Ponta și nu le găsesc.
În fiecare zi vine cu câte o găselniță (falsă, așa cum am demonstrat de fiecare dată în EvZ) prin care aruncă pisica în curtea CSAT. Instituție fără nici o treabă în procesul de privatizare, ci care trebuie doar să se asigure că unele componente de siguranță națională din cadrul unei companii nu ajung pe mâna străinilor.
Cu alte cuvinte, CSAT nu are juriști și economiști angajați să judece corectitudinea clauzelor unui contract. Dar, discutând astfel nu facem altceva decât jocul lui Ponta. Deci să trecem la motivații! Vrea Ponta să treacă interimatul său la Transporturi fără semnarea contractului de privatizare, de frica DNA? Pot înțelege motivația, dar atunci înseamnă că știe că e ceva putred în el! Vrea Ponta să-i acorde mai mult răgaz lui Gruia Stoica pentru a găsi finanțare și atunci a inventat un conflict cu Băsescu? Atunci discutăm de o relație suspectă premier-investitor, deși nu dau doi bani pe zvonurile din piață care spun că la privatizarea CFR Marfă cineva și-a luat tainul. Ponta e prea deștept pentru o asemenea prostie! Vrea Ponta să lase impresia celor de la FMI că nu discutăm de o privatizare eșuată? Nu face altceva decât să-și scadă credibilitatea în viitoarele negocieri!
Atunci ce vrea, de fapt, Ponta? Numai el știe și ar fi mult mai apreciată o atitudine deschisă, o declarație, conferință de presă sau ce-o vrea el, în care să ne spună adevărul: Dragi români, nu am de gând să semnez cu numele meu contractul de privatizare al CFR Marfă pentru următoarele motive...
Oricare ar fi ele, de la frica de DNA și folosirea acestuia ca armă politică împotriva sa, până la recunoașterea faptului că Gruia Stoica nu are banii necesari, ar fi mult mai apreciate decât giumbușlucurile pe ca
