In momentul izbucnirii Razboiului arabo-israelian “Yom Kipur”, pe 6 octombrie 1973, Romania era una dintre cele mai familiarizate state est-europene cu situatia complexa din Orientul Apropiat. Bucurestiul se afla in relatii bune cu tarile arabe din regiune, printre care Egipt, Siria si Iordania, iar Yasser Arafat, presedintele Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei, era unul dintre prietenii apropiati ai lui Nicolae Ceausescu. Relatia cu Israelul a cunoscut o evolutie pozitiva, pozitia Romaniei in timpul Razboiului de 6 zile din 1967 (n.r. conflict armat intre Israel si alianta formata din Egipt, Iordania si Siria), a influentat favorabil relatiile bilaterale. Un moment important a fost ridicarea relatiei bilaterale la nivel de ambasada, pe 17 august 1969. Acest gest a suparat cateva tari arabe, astfel Irakul si Egiptul si-au retras diplomati de la Bucuresti, iar Siria si Sudan au rupt relatiile diplomatice cu tara noastra. Moscova a criticat de asemenea gestul, considerand atitudinea Bucurestiului ca o destabilizare a eforturilor URSS de a instaura pacea in Orientul Apropiat. In timpul intalnirii dintre Leonid Brejnev si Nicolae Ceausescu, in anul 1970, liderul sovietic a privit ridicarea reprezentarii diplomatice la nivelul de ambasada intre Romania si Israel ca “o stimulare a agresorului”. Cu toate aceste critici, Romania nu si-a schimbat pozitionarea in relatia cu Israelul, ba chiar relatiile au capatat un tren ascendent. In anul 1970, Ceausescu se intalneste cu Golda Meyer, primul-ministru al Israelului, la Adunarea Generala a ONU, iar intre 4 si 7 mai 1972, Meyer efectueaza o vizita de stat in Romania. Razboiul arabo-israelian din anul 1973 nu era o surpriza pentru Romania, insa reactia oficiala a sefului statului, Nicolae Ceausescu, a venit dupa 3 zile de la izbucnirea conflictului. La data de 9 octombrie 1973, in timpul unei vizite la Braila, Ceausescu a