Frumoasele conace boiereşti răspândite în toată Moldova sunt astăzi în ruine. Din cele peste 80 de conace boiereşti din afara Chişinăului, 17 sunt adevărate ruine, iar din restul de 63, trei sferturi sunt în stare de degradare din cauza nerespectării normelor de conservare preventivă. Chiar dacă oficial sunt protejate de stat, nimeni nu se preocupă de soarta lor.

1 /.

Unele conace sunt chiar incluse în traseele turistice naţionale, dar traseele respective pot fi numite mai degrabă „turul conacelor ruinate din Basarabia”, după cum apreciază directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţă.

Ruine fără număr

Unele conace mai sunt încă utilizate ca edificii pentru grădiniţe, şcoli sau aziluri şi s-au păstrat într-o stare relativ bună. Din păcate, cele aflate în uz sunt puţine, restul fiind deja aproape ruine. Conacul Rosetti-Rozovan de la Lipcani, Briceni, este aproape distrus, Conacul familiei Vasile Stroiescu din Brânzeni, Edineţ se află într-o stare dezastruoasă după ce nivelul doi al clădirii s-a prăbuşit peste nivelul întâi, Conacul familiei Ianovschi din satul Gura Bâcului, Anenii Noi – transformat în ruine, Conacul familiei Ciolac-Malski din Bahmut, Călăraşi, prefăcut întrun morman de gunoi sau conacul Ruso din Păuleşti, Călăraşi, în care bate vântul. Sunt doar câteva exemple.

O explicaţie a delăsării manifestate faţă de aceste monumente istorice este că după independenţă şi până acum trei ani Legea ocrotirii monumentelor nu a fost pusă în aplicare şi nimeni nu a luat atitudine faţă de acest domeniu şi nu a monitorizat situaţia. Registrul Naţional al Monumentelor Ocrotite de Stat a fost publicat abia în 2010, cu o întârziere de 17 ani. Abia atunci conacele boiereşti au obţinut statut oficial de protecţie. Asta de iure, pentru că de facto, nu au obţinut nimic.

Privatizarea nu este întotdeauna o soluţie @N_