Penalităţile fixate de administratorii de bloc aduc proprietarii datornci în situaţia de a nu mai putea achita vreodată întreaga datorie. Sursa: EVZ

Emilia este o femeie de 40 de ani din Bucureşti, care, din cauza faptului că a rămas o perioadă fără serviciu, acumulase la începutul anului o datorie de 3.100 lei la întreţinere. Imediat ce a găsit un loc de muncă, unde obţine un salariu de 900 de lei, a început să achite lunar câte 400 de lei la întreţinere, pentru a stinge datoria. După ce a achitat timp de aproape cinci luni 1.700 de lei, a constatat că suma pe care o datora rămăsese neschimbată. Cu toate astea, în cele cinci luni plătise un surplus de cel puţin 800 de lei peste întreţinerea lunară, ceea ce ar fi trebuit să conducă la o scădere consistentă a datoriei.

Întrebând la administraţie din ce cauză are aceeaşi datorie ca la început de an, i s-a răspuns că de vină sunt penalităţile lunare. Pentru fiecare zi de întârziere, administraţia blocului a aplicat o penalitate de 0,2% pe zi la suma de încasat, adică 180–200 de lei, lunar.

„Camătă” perfect legală

O penalitate zilnică de 0,2% înseamnă 6% lunar şi 72% pe an. Aceste niveluri exagerate sunt perfect legale. „Potrivit legii 230/2007, penalizarea nu poate depăşi 0,2% pe zi şi se aplică după ce restanţa a depăşit 30 de zile. Penalitatea nu poate fi mai mare decât suma la care s-a aplicat”, a explicat pentru EVZ Dan Rujan, coordonator în cadrul Ligii Habitat, care reprezintă asociaţiile de proprietari. Ce ar trebui să acopere aceste penalităţi? „Banii pot fi folosiţi fie pentru plata penalităţilor impuse de furnizorii de utilităţi, fie pentru reparaţii sau alte cheltuieli administrative”, a explicat Dan Rujanu.

Penalităţi de zece ori mai mici

Dacă ne uităm însă la penalităţile pe care le aplică furnizorii administraţiilor, pentru datorii, şi care ar trebui să se compenseze cu sum