În urmă cu un an de zile, românii aveau speranţe mari că vor scăpa o dată pentru totdeauna de blestemata guvernare Băsescu-PD-L. Au ieşit la vot, în 29 iulie 2012, 7,4 milioane de români să-l demită pe preşedintele Băsescu, adică 87,5 la sută din cei prezenţi la urne. Un scor unic în istoria postdecembristă a României, care arăta dorinţa disperată a românilor de a da de pământ cu liderul unui regim care a tăiat fără milă pensii, salarii şi alocaţii pentru copii, care a disponibilizat sute de mii de angajaţi şi s-a înfruptat cu o poftă nemaiîntâlnită din banul public. Speranţele celor 7,4 milioane de români au fost enorme, aşa cum au fost şi speranţele celor care s-au prezentat pe 9 decembrie la urne şi au votat, în proporţie de 60 la sută, cu USL, dând astfel un cec în alb actualei guvernări în lupta cu sistemul ticăloşit al lui Traian Băsescu.
Ce s-a întâmplat după un an? Care a fost răspunsul clasei politice la revolta românilor, la strigătul de disperare al celor care n-au mai suportat opresiunea regimului Băsescu? După un an de zile, suntem în acelaşi punct, dacă nu mai rău. Băsescu e bine merci pe funcţie, graţie fraţilor europeni, care ni l-au băgat pe gât, cu complicitatea USL, care a stat în genunchi şi a acceptat tot ce a dictat Bruxellesul. Oamenii lui Băsescu sunt şi ei pe val în continuare, şi fac legea, mai ales în justiţie, unde Morar a fost „pedepsit“ cu un post la Curtea Constituţională, în timp ce Kovesi a fost trimisă la butoanele DNA, de unde îi hărţuieşte pe toţi cei care au îndrăznit de-a lungul anilor să ridice capul în faţa lui Traian Băsescu. Vedem campania pornită împotriva celor de la Antena3, o campanie fără precedent împotriva libertăţii de exprimare, o făcătură ordinară (cea cu şantajul) cum nu-şi permiteau nici lacheii lui Ceauşescu să fabrice. Nu întâmplător, la un an de la votul celor 7,4 milioane de români împotriva si
