O poezie scrisă de Nicolae Ceaușescu a fost descoperită în arhive. Poezia, descoperită de un jurnalist al publicaţiei Adevărul, nu are titlu și nici nu e semnată, însă după grafie şi fondul documentar de arhivare în care a fost găsită, este în mod categoric creaţia lui Ceaușescu.
După `89, în politica românească au fost câteva cazuri de pasionați de poezie. Nu vorbim de consacrați, precum Adrian Păunescu, ci de cei care au preferat să păstreze discreția de câte ori au fost nevoiți să vorbească despre această pasiune sau alții care au compus în tinerețe. Iată câțiva politicieni poeți mai mult sau mai puțin profesioniști:
Varujan Vosganian. Senatorul este de profesie economist, autor a peste 500 de studii și articole de specialitate, dar și poet. Debutul literar a fost în anul 1984. Poezia sa a fost tradusă în mai multe limbi și a „constituit textul unor piese muzicale de factură simfonică”.
Setea
Apa era atât de subțire
încât mi se scurgea printre degete
oricât de mult le-aș fi strâns
la picioarele mele nisipul o soarbe
Setea lui e așijderea nesfârșită
ca și a mea
Îmi ling mâinile ude așa cum
lupoaica își linge puii
nedezmeticiti
Simt gustul trupului tău
după setea rămasă în palmă,
așa cum gramatici de demult
scriau altminteri istoria
după urmele cailor.
Markó Béla. Politicianul UDMR, fost profesor de maghiară-franceză, a publicat peste 20 de volume de poezii. De fiecare dată când e întrebat despre pasiunea sa spune că „poezia și politica nu sunt două meniri compatibile”. În 2001, pe vremea în care Adrian Năstase era prim ministru, într-o conferință de presă, a început să recite din poezia „Răzbunarea lui Don Quijote”, a lui Marko Bela: "Aștept să i se curme vântul/ Și îi vin de hac acestei mori".
Valeriu Stoica.
