În pofida acordului încheiat cu Belgradul, Pristina a decis să-şi instaureze prin forţă controlul în nordul Kosovo şi a lansat anchete pentru presupuse crime pe numele unor personalităţi influente din această regiune, a relatat, din Frankfurt, cotidianul Vesti, preluat de agenţia sârbă de presă Tanjug. Sursa: Reuters

Lista pe care obţinut-o Vesti conţine numele unor politicieni, ofiţeri de poliţie, foşti angajaţi ai Ministerului sârb de Interne şi foşti participanţi la acţiunea de apărare a podului peste Ibar, care i-au împiedicat pe etnicii albanezi să ajungă în nordul Kosovo, în 1999. Lista a fost alcătuită de curând şi cuprinde 32 de persoane, 30 de sârbi, un bosniac şi un albanez, menţionează cotidianul.

Vesti mai precizează că lista a fost realizată de Biroul procurorului special din Kosovo şi majoritatea numelor aparţin unor locuitori din Kosovska Mitrovica, suspectaţi de comiterea de crime între 14 aprilie 1999 şi 4 februarie 2000. Majoritatea suspecţilor sunt sârbi, iar presupusele lor victime sunt albanezi.

“Scopul evident al listei este de a face presiune asupra oamenilor pentru a destabiliza nordul. Menţionarea anumitor nume în legătură cu o serie de crime este o poveste veche, iar Pristina nu a putut dovedi niciodată că este adevărat. Pe de altă parte, profilul acuzaţiilor aduse este de aşa natură încât respectivele crime nu fac obiectul recentei amnistii", a afirmat o sursă citată de ziar.

Informaţiile Vesti contrazic cele susţinute de EULEX - misiunea de poliţie şi justiţie a Uniunii Europene - , în sensul că nu există acte de inculpare secrete. Potrivit EULEX, procurorii misiunii investighează în prezent 94 de cazuri de crime de război în Kosovo şi până acum s-au pronunţat 28 de verdicte, scrie Agerpres.

Şeful oficiului guvernului sârb pentru Kosovo, Aleksandar Vulin, a declarat anterior că guvern