Ocupati pana peste poate cu trebile noastre politice, am uitat ca mai este si vacanta pe lumea asta. Sau macar vara, daca asta nu coincide obligatoriu cu un concediu asteptat cu sufletul la gura.

Mi-am propus sa ies putin din tavalugul cotidian, macar cat tine luna august. Sincer, imi vine greu. M-am obisnuit sa stau conectat ombilical la agenda publica, face cumva parte din viata mea. Dar hai sa luam o pauza, ce Dumnezeului! O cura de dezintoxicare, fie si in acest colt editorial, nu strica, zau.

M-am gandit sa pun “pe hartie” ganduri de vacanta. Impresii de calatorie, ochi de reporter, frumuseti ascunse privirilor de zi cu zi, dar si imagini in cuvinte sau in poze despre realitatea naturala pe langa care trecem deseori absenti.

De 23 de ani, Romania nu si-a gasit un brand turistic pur si veritabil. De fapt, nu doar Romania turistica, Romania insasi in general, in toata splendoarea ei.

Ramane o tara ca o varza, nici macar un de Bruxelles. Suntem varza de Romania in stare naturala.

De 23 de ani, puterile care ni se perinda prin fata ochilor nu fac decat sa ne cerseasca votul pentru a pune mana pe dreptul de semnatura si a avea acces la pusculita bugetara. Nimanui nu-i pasa cu adevarat de tara.

Dar noua, celor fara de putere, ne-a pasat intotdeauna. De aia ne-am luat plasa de fiecare data si am intrat ca orbetii in jocul lor mediatic de pe urma caruia, respectand regula rotatiei, ei s-au imbogatit cu nesimtire si atat.

De cate ori ies la pas prin Romania reala imi fac pur si simplu cruce la vederea opulentei materiale care dainuieste pe marginea soselei, in domenii private izolate, pe vaste proprietati scaldate-n vile somptuoase, in limuzine parca fara numar.

Pe buna dreptate, stai si te intrebi de unde au rasarit toate astea in doar cativa ani, in timp ce 80% din populatie traieste la limita saraciei. Raspunsul: din corupt