Turnul de apã de la Petrosani, o constructie ce a împlinit 101 ani, a ajuns un obiectiv aproape nefolosit. El este în continuare întretinut de responsabilii de la Depoul CFR, dar cei care au lucrat pe vremea locomotivelor cu aburi, vorbesc despre punerea lui în valoare.

Construit acum mai bine de un secol, turnul de apã si-a trãit anii de glorie în depoul de la Petrosani, în era locomotivelor cu aburi. Poate înmagazina cantitãti uriase de apã si este la fel de trainic precum era în momentul în care a fost construit de austrieci. Cei care au lucrat în vremea locotivelor cu aburi îsi amintesc cu nostalgie de importanta ce i se acorda cândva, dar si despre modul absolut inedit în care a fost ridicat. „Turnul are douã rezervoare de 180 de mc de apã si constructia lor a fost fãcutã prin nituire, nu sudurã. Rezervoarele sunt nituie si dispuse concentric, cu pod de lemn deasupra. Înlãtimea lor, adicã teava de refulare e la 25 de metri, iar înãltimea turnului e de 35 de metri”, ne explicã Lucian Crisan, un pensionar care a lucrat ani buni la Depoul de locomotive.

Turnul era alimentat cu apã din pâraiele de munte din zonã, iar cel care se oupa de instalatiile din interior ne spune cã s-a mers pe câteva încercãri, pânã ce s-a gãsit varianta optimã. „Prima datã am avut sãpat un put lângã Jiu, care nu fãcea fatã, cã dacã trãgeam apa din el, trebuia sã asteptãm sã se umple, dupã care s-a construit un stãvilar pe râul Bãnita si de acolo l-am alimentat în douã decantoare, din care trãgeam apa cu pompele”, îsi aminteste Lucian Crisan. Turnul consuma, pe un schimb, 180 de metri cubi de apã, dar acum e doar un obiectiv strategic. Cei care îl au în grijã l-ar vrea pus în valoare si nu doar pentru eventualitatea unui incediu în depou. „A fost nevoie si este nevoie de el. Anul trecut a împlinit 100 de ani si e construit din cãrãmidã, cu un perete gros de un metru, e tra