Muzeografii bârlãdeni trac printr-o perioadã mai mult decât fastã: dupã ce au descoperit recent resturi fosile ale unor animale preistorice, sansa le-a surâs din nou, zilele acestea, când sãpãturile pe care le fac în situl arheozoologic din Fruntiseni au scos la lumina zilei obiecte de o valoare inestimabilã apartinând unei culturi neolitice care dateazã din anii 3600-3200 î.e.n.

Lucrãrile la situl arheozoologic din Fruntiseni au durat mai bine de o sãptãmânã si s-au desfãsurat sub coordonarea stiintificã a prof. univ. dr. Vlad Codrea, de la Universitatea „Babes- Bolyai“, din Cluj-Napoca, în cadrul unui proiect pentru o lucrare de doctorat a Marianei Prociuc, cercetãtor al aceleiasi institutii de învãtãmânt superior. Pe toatã duratã lucrãrilor, santierul a fost condus de arheologul Costicã Asãvoaie, de la Institutul de Arheologie Iasi, care a lucrat alãturi de prof. dr. Cristian Onel si muzeograf drd. Laurentiu Ursachi, ambii de la Muzeul „Vasile Pârvan“ Bârlad. Din echipa de cercetãtori au mai fãcut parte arheologul Marin Rotaru si muzeograful Mircea Oancã, tot de la Bârlad. Prima descoperire a fost fãcutã la foarte scurt timp de la excavarea primelor portiuni din sit si a constat în foarte multe fragmente ceramice. Faptul cã în acelasi loc s-au gãsit si fragmente osteologice (determinate ca apartinând unor specii de cerb, mistret, cãprior si ovicaprine) i-a fãcut pe arheologi sã concluzioneze cã au dat peste o „groapã menajerã“. Vechimea acestora si determinãrile ulterioare au arãtat cã în zonã a existat o asezare umanã care face parte din Cultura neoliticã Stoicani-Aldeni. Pe atunci, mai exact în perioada 3600-3200 î.e.n. (sfârsitul mileniului IV Înainte de Christos), gropile menajere nu se aflau prea departe de locuinte, astfel cã nu a mai fost decât o simplã formalitate descoperire unor alte piese de valoare. Asa au vãzut lumina zilei o serie de statue