Noul episod al traseului pe care îl străbatem de-a lungul actualului bulevard Regina Elisabeta aduce în prim-plan povestea de peste trei secole şi jumătate a bisericii Sărindar.
Înainte de a merge mai departe şi de a depăşi, cumva, pe partea dreaptă a bulevardului Regina Elisabeta, graniţa Căii Victoriei, trebuie menţionat faptul că lângă blocul librăriei şi editurii "Cartea Românească" se afla clădirea Clubului Partidului Ţărănesc. Pentru o înţelegere mai bună a poziţionării acestui edificiu mai trebuie adăugat că acesta se afla pe actualul spaţiu verde din faţa blocului Romarta, intrarea dinspre Calea Victoriei. De altfel într-o poză din epocă se vede cum clădirea este aliniată cu Hotelul Capşa, cele două edificii fiind separate de strada Edgar Quinet. Sediul Clubului Partidului Ţărănesc a avut aceeaşi soartă cu editura "Cartea Românească", fiind atins de bombardamentele din 1944 şi demolat ulterior.
O ctitorie a domnitorului Matei Basarab
Trecând vechiul Pod al Mogoşoaiei (Calea Victoriei) şi făcând o întoarcere mai consistentă în timp trebuie să spunem că, prin secolul al XVI-lea, locul unde avea să fie ctitorită biserica Sărindar aparţinea vechii familii de boieri Cocorăşti. George Potra ne spune că unul dintre aceştia, Mihalcea, a fost mare ban pe vremea lui Mihai Viteazul. Aşadar, boierii Cocorăşti au clădit pe acest loc o biserică de lemn, zisă şi a "Coconilor". În anul 1652 domnitorul Matei Basarab a clădit pe locul acesteia o biserică mare, de cărămidă şi piatră, "ca să fie pomenire părinţilor, nouă şi fiilor noştri". Această biserică s-a numit Sărindar (de la termenul grecesc "saranda", care înseamnă "patruzeci").
Momentul când toate lucrurile au un sfârşit...
Peste mai bine de trei veacuri – timp în care lăcaşul de cult a avut de suferit din cauza cutremurelor, îndeosebi din cauza cel
