Cetatea de Scaun a Sucevei, aşa cum a arătat ea în ultimele decenii, este rodul unei munci de 15 ani din „epoca de aur” a comunismului. A fost o perioadă în care s-a investit mult în monumente istorice, după care, brusc, în 1977, toate lucrările de acest gen au fost sistate. Practic, cea mai mare parte din ceea ce este peste linia albă de pe ziduri, care delimitează originalul de porţiunile reconstruite, a fost ridicat în acea perioadă.

În 1962, cetatea era o ruină din care localnicii au cărat piatră

Marile lucrări de consolidare şi restaurare de la Cetatea de Scaun a Sucevei au debutat în anul 1962. Înainte de debutul lucrărilor, cetatea era departe de forma pe care avea să o aibă ulterior. Era o ruină din care timp de zeci de ani localnicii au luat piatră pentru case şi anexe gospodăreşti.

Lucrările au fost coordonate iniţial de arhitectul Nicolae Diaconu, urmat mai apoi de arhitectul Virgil Antonescu şi de mai tânărul său discipol, arhitectul Gheorghe Sion. Doar ultimul mai este astăzi în viaţă.

Arheologul dr. Paraschiva Victoria Batariuc, care a lucrat ca muzeograf în cadrul Muzeului Bucovinei şi care în 2010 a fost declarată cetăţean de onoare al municipiului Suceava pentru contribuţii deosebite la cercetarea arheologică, a lucrat ca ghid la Cetatea de Scaun a Sucevei în ani 1972-1973, iar ulterior, din 1974, după ce a fost promovată, a continuat activitatea de ghid atunci când la Cetatea de Scaun a Sucevei ajungeau grupuri mari de turişti.

„Am zidit şi eu aici, când aveam perioade fără activitate de ghid, dădeam o mână de ajutor”, ne spune Paraschiva Victoria Batariuc, când ajungem la Cetatea de Scaun a Sucevei. Aceasta cunoaşte îndeaproape istoria Cetăţii, despre care a scris şi o carte publicată în 2004: “Cetatea de Scaun a Sucevei – monografie”.

Ceauşescu şi-a pus în cap să reconstruiască cetatea, după o resta