Fie vreme bună, fie vreme rea, vorba celebrului cântec de galerie dinamovist, Bucureștiul este un șantier continuu imens. O simplă plimbare prin Capitală e de ajuns să-ți umpli plămânii cu câțiva metri cubi de praf, să te burdușești cu moloz și să te umpli de nervi. Iar asta n-ar fi un lucru atât de grav dacă șantierul ar schimba Bucureștiul în bine. Numai că la noi se transformă din multe betoane în și mai multe betoane. Ultima ispravă a Primăriei este construirea pasajului subteran P-ța Presei Libere – Kiseleff, care presupune distrugerea bulevardelor Kiseleff și Aviatorilor, singurele zone de promenadă decente care au mai rămas în Capitală. Proiectul a fost pus în dezbatere publică. Ce înseamnă asta, cât de bun e proiectul și cu ce ne alegem, ne spune Mircea Ochinciuc, președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala București.
Reporter: Domnule Ochinciuc, la ce bun pasajul ăsta? Traficul se blochează la Arcul de Triumf, nu la Casa Presei!
Mircea Ochinciuc: Evident că după intrarea în tunel, blocajul circulaţiei se deplasează la intersecţia sau piaţa următoare – a Arcului de Triumf sau Victoriei. Nu trebuie sa ai studii de urbanism ca să ştii asta. E doar o chestiune de logică sau mai degrabă de bun simţ.
PMB a pus în „dezbatere publică“ proiectul. Contează la ceva sau tot ce vrea primarul facem?
Ghilimelele dvs. arată efectele scontate şi seriozitatea cu care tratează PMB consultarea publicului şi a specialiştilor. E simplu să pui un proiect pe siteul primăriei timp de… 10 zile, pentru ca apoi să te lauzi ca i-ai consultat pe bucureșteni. Sunt tentant să le cer să pună pe pagina respectivă şi un contoar al accesărilor; vom şti cât e abureală într-o astfel de consultare, care făcută cu onestitate, ca în alte ţări, poate servi administarţiei la luarea unor decizii corecte. Aveţi idee câte proiecte consultate în acest fel
