Comisia Europeana si FMI vor continua sa supravegheze mersul economiei românești printr-un nou Acord de tip preventiv. Comisia Europeana si Fomdul Monetar International vor continua sa supravegheze mersul economiei românesti printr-un nou Acord de tip preventiv, ceea ce inseamna ca România va avea acces la cele patru miliarde de euro disponibili, doar in caz de mare urgență.
Cit de drastica este, insa, supravegherea exercitata de oficialii celor doua institutii? Daca ar fi sa analizam ultimul Acord, care tocmai s-a finalizat, observam cu usurinta ca România nu si-a respectat mai de loc angajamentele luate: tinta de inflatie a fost depasita, astfel incit pe 2012 inflatia a fost de 5% in loc de trei procente, privatizarile mari nu au avut loc, iar dupa esecul trecerii în proprietate private a combinatului chimic Oltchim, acum asistam la un blocaj intre premier si presedinte pentru vinzarea pachetului majoritar de la CFR Marfa, unde investitorul strategic a devenit, cu sprijinul guvernului un om de afaceri autohton care deocamdata nu poate dovedi ca are cei 200 de milioane de euro suma pentru care a licitat.
Introducerea managementului privat in companiile de stat, listarea pe bursa a mai multor societati, inclusiv a celor neproductive, sint alte restante din ultimul Acord cu FMI. Guvernul ar fi trebuit sa vinda pina acum un pachet minoritar de actiuni de la Nuclearelectrica, întreprinderea care administreaza Centrala Nucleara de la Cernavoda, dar si o parte din Hidroelectrica, companie profitabila, dar care a fost blocata mai mult de un an pe lista intreprinderilor aflate in insolventa. Statul român nu a reusit, pe de alta parte, nici sa vinda 20% din actiunile Tarom, compania aeriana nationala si nici pachetul majoritar al Postei Romane. Toate acestea aveau termene precise in calendarul vechiului acord pe care România l-a incheiat in 2011 cu FMI.
