După prăbuşirea sectorului bancar acum cinci ani, Islanda este ameninţată de riscul unui faliment al statului, avertizează autorul Simon Black
Chiar dacă este dată ca exemplu pozitiv pentru că a depăşit criza, lăsând băncile să cadă, ţara încă poartă povara datoriilor vechi şi este măcinată de pierderile apărute în sistemul financiar
Contrar percepţiei care şi-a făcut loc în rândul media şi a analiştilor, potrivit căreia Islanda şi-a relansat economia după ce a lăsat băncile locale să se prăbuşească, ţara încă se confruntă cu probleme care ar putea-o împinge către un al doilea fenomen, spune Simon Black, autor al blogului Sovereign Man, într-o postare preluată de portalul financiar Zero Hedge. Povara datoriilor a rămas încă asupra cetăţenilor pentru care obiectivul achitării ipotecilor se îndatorează, dar şi asupra statului islandez care şi-a asumat împrumuturi masive pentru salvarea monedei naţionale şi a băncii centrale.
Economia este încă departe de a se fi relansat, iar greutăţile apasă încă forţa de muncă a cărei putere de cumpărare a fost erodată de inflaţie. Astfel, doar în aparenţă, Islanda este departe de punctul de plecare de acum cinci ani de zile, când creditul s-a prăbuşit trăgând în jos cea mai mare parte a sectorului bancar şi trimiţând moneda naţională în cădere liberă. Criza de atunci a fost într-atât de gravă încât Guvernul britanic a recurs la legi antiterorism pentru a pune sub sechestru active ale băncilor islandeze aflate pe teritoriul Regatului Unit. "A fost un colaps spectaculos", aminteşte Black, primul dintr-o serie în care au urmat Irlanda, Grecia şi Cipru.
S-a construit o legendă
Islanda a abordat criza de o manieră total diferită de celelalte ţări. Politicienii sunt mândri că nu au recurs la tăieri de buget şi nu au impus măsurile de austeritate prin care au trecut alte ţări europene. Reţeta