●Aggressive mediocrity, un debate-performance de Catinca Drăgănescu; cu: George Albert Costea, Cristina Drăghici, Ionuţ Oprea, Sorina Ştefănescu, Vlad Udrescu. Teatrul Luni de la Green Hours.
Lotul olimpic al României a obţinut cinci medalii la Olimpiada Internaţională de Fizică de la Copenhaga, două de aur şi trei de argint, rezultate care au plasat România pe primul loc în Europa şi pe locul 5 în lume. Medaliile de aur au fost obţinute de Cristian Frunză (clasa a X-a) şi de Cristian Andronic (clasa a XI-a). Toţi cei cinci medaliaţi români sînt elevi ai Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti.
DE ACELASI AUTOR Un shot de nefericire Manuel Pelmuş şi faţa nevăzută a dansului Lebăda Imposibilitatea fericirii şi dezastrul afectiv - studiu pop art Ştirea de mai sus a apărut la jumătatea lunii iulie. O pură întîmplare face ca la Teatrul Luni de la Green Hours să fi avut premiera un spectacol despre situaţia copiilor supradotaţi, cu aplicare la cazul ficţionalizat al unui olimpic internaţional la fizică. Aggressive mediocrity pune în discuţie hibele sistemului de educaţie, vizibile (şi) prin lipsa de grijă pentru copiii supradotaţi. Formula este de teatru-forum, iar povestea are la bază mai multe cazuri reale. Anul trecut, Ştefania Sterpu (15 ani), olimpică în lotul de juniori la astronomie, s-a aruncat de pe bloc. În 2011, un alt olimpic naţional la matematică s-a spînzurat. Unii psihiatri asociază copiii supradotaţi cu riscul ridicat de boală psihică. Cauzele sînt cumulative: obsesia pentru perfecţiune, percepţia – a lui şi a celorlalţi – că e diferit, izolarea, interiorizarea. În România, nici profesorii, nici părinţii nu sînt pregătiţi să identifice nevoile unui copil supradotat. Spectacolul Catincăi Drăgănescu porneşte de la această necunoaştere (ignorare?) a situaţiei şi ajunge cumva tot aici. Dar să o luăm pas cu pas.
Prima parte
