HG 530/2013, aprobată de Cabinetul Ponta săptămâna trecută, prevede desfiinţarea structurilor judeţene de control fiscal pentru a fi create opt direcţii regionale. Evident că oraşele alese pentru a găzdui aceste direcţii regionale oferă indicii clare cu privire la „capitalele“ viitoarelor regiuni teritoriale. Adică, dacă tot nu s-a putut face până acum reorganizarea teritorială, pe motiv că noţiunea de regiuni ar trebui prevăzută în Constituţie, măcar să se pregătească terenul pentru ea prin reorganizarea instituţiilor statului pe modelul viitoarelor regiuni. Sună cunoscut? Da, pentru că un asemenea „plan B“ a fost vehiculat şi de preşedintele Traian Băsescu atunci când democrat-liberalii conduşi de Emil Boc au eşuat în negocierile cu UDMR, partener de guvernare.
Cine împarte parte-şi face
Direcţiile regionale ale finanţelor publice vor avea sedii la Galaţi, Ploieşti, Iaşi, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Bucureşti, în timp ce nou-înfiinţatele direcţii regionale anti-fraudă fiscală vor fi la Sibiu, Târgu-Jiu, Deva, Constanţa, Suceava, Alexandria, Oradea şi, iar, Bucureşti. O privire mai atentă la lista oraşelor menţionate sugerează că alegerea s-a făcut mai mult pe criterii politice decât practice, chiar dacă premierul Victor Ponta încerca să convingă că s-a ţinut cont exclusiv de numărul de contribuabili. Cum altfel s-ar explica faptul că Târgu-Jiul atât de drag premierului (acolo a fost ales parlamentar) şi, implicit, judeţul Gorj au reuşit să se impună în faţa altor trei judeţe din Regiunea Sud-Vest (Dolj, Vâlcea şi Olt) cu un număr mai mare de locuitori? Similar, Alexandria, fieful vicepremierului Dragnea, a reuşit să se impună în faţa oraşelor Târgovişte, Giurgiu, Piteşti şi Ploieşti. Practic, aproape în cazul fiecărui oraş ales se poate identifica uşor baronul sau personajul politic al momentului dominant: Aristotel Căncescu la Braşo
