Vaporul a făcut cunoscut oraşul Alba Iulia în bazinul Mediteranei înainte de cel de-al Doilea Război Mondial ,iar în anii conflagraţiei a transportat trupele române pe frontul de Est, unde a cunoscut bombardamentele sovietice. A „ieşit la pensie“ tot pe Marea Neagră, dar sub pavilion străin.
Alba Iulia este printre puţinele localităţi din România care se poate mândri cu faptul de a fi avut pe întinsele ape ale Mării Negre, cu ieşire spre lumea martitimă, un vapor care să le poarte numele.
Cargoul „Alba Iulia“ a fost cumpărat din străinătate în 1933, prin contribuţia voluntară a locuitorilor oraşului şi cu sprijinul statului român.Predarea vaporului este relatată în ziarul „Ordinea” din 7 septembrie 1933.
„Eri (7 sept.) a avut loc la bordul vaporului Alba Iulia - se scria în articol - ceremonia sfinţirii vasului şi predării pavilionului de onoare al oraşului Alba Iulia în prezenţa autorităţilor locale şi a delegaţiei din oraşul şi judeţul Alba în frunte cu dl. Ştefan Pop, prefectul judeţului, dl. Bogdan Dumitru, primarul oraşului, senator David, întregul consiliu comunal şi 200 de săteni. La festivitate au participat şi amiralul Coandă. Serviciul religios a fost oficiat de preotul ortodox Alexandru Baba şi preotul
„Printre participanţi a fost şi Florian Medrea, cel care a asigurat comanda gărzilor naţionale la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, cu cele două fiice ale sale, îmbrăcate în costume populare din Sălişte. Au fost prezenţi şi naşii mei, Constantin şi Maria Florea, de la care am moştenit pozele“, spune Constantin C. Gomoş, cel care deţine acum câteva fotografii document cu vasul „Alba Iulia“.
Vaporul deservea linia a III-a fluvială maritimă pe ruta: Galaţi - Sulina - Constanţa - Istambul - Salonic - Pireu - Malta - Napoli (Geneva)
