Gata, hai la drum! Am incarcat bulendrele in Golful meu prafuit, niste harti, revistele mele preferate, cateva numere mai vechi din Dilema veche pe care n-am apucat sa le diger, National Geographic, Traveler (vin manusa peste vara!), alte cateva acareturi. Ajunge!
Stiu, nu-i bine sa incarci tone de “efecte” personale, dar nu-mi iese niciodata simplu. Imi fuge gandul la un prieten care nu se complica. Un rucsac, smartphone-ul, periuta de dinti si dus a fost! Data viitoare incerc si eu. Sau mai bine nu, oricum nu ies din calabalacul personal…
Drumul pe centura Capitalei, catre Austostrada Bucuresti-Pitesti, era alatadata calvar cu repetitie. Acum nu mai e asa. Soseaua, crapata si reumflata costisitor, duce inca binisor quintalele de cai-putere, desi sta intr-un asternut plin de suferinte. Oprescule, lasa Suspendata, ajuta Centura sa tina la tavaleala!
Au trecut multi ani de cand ratacim prin tranzitie, de cand banul rasare mai des pe tarla, dar peisajul de-a lungul si de-a latul autostrazii de “trista amintire” nu s-a schimbat direct proportional cu schimbarile din Romania capitalista.
Ici-colo, au mai aparut popasuri pentru “tiristi”, unele dragute, cele mai multe insa rodul unui amestec pestrit de cladiri-restaurant, moteluri, camioane neingrijite, parcate exact in fata stabilimentelor parca pentru a intari si mai multe ideea de ghiveci ca brand de tara inca nedefinit.
E saracie mare in Romania Autostrazii Bucuresti-Pitesti! In afara de cele cateva depozite de firme, de la intrarea pe autostrada, drumul pana la Pitesti e aceeasi plictisitoare experienta vizuala. Dar hai sa nu mai fim negativisti!
Caci a rasarit ceva intre timp, pe la kilometrul 50, in dreptul localitatii Corbii Mari! E o benzinarie OMV. Simpatica, eleganta, spalata, asa cum sunt toate aceste popasuri austriece. Infipte zdravan in ochiul soferului avid de “oaze” occi