Din punctul de vedere al zăcămintelor de aur cunoscute, România, prin Roşia Montană, este printre primele opt ţări din lume. Avem însă şi zăcăminte explorate, dar a căror exploatare nu a intrat încă în discuţie. Conform specialiştilor, mai sunt 6.000 de tone de aur în subteranul ţării, adică echivalentul a 189,6 miliarde de euro.

Hărţile provin din studiile făcute de profesorul universitar Gheorghe Popescu (foto mic) de la Facultatea de Geologie din Bucureşti, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur. “Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone”, ne-a spus profesorul univ. Gheorghe Popescu. Cotaţia gramului de aur la 1 august 2013 era de 142 de lei, adică 31,6 euro. Din câteva calcule simple putem afla că cele 6.000 de tone de aur valorează 189,6 miliarde de euro.

Demn de remarcat este faptul că din tot aurul extras până acum din România doar 24% a fost în beneficiul poporului român, restul a luat drumul Imperiului Roman, apoi al Ungariei şi al Austriei. Bogăţiile Daciei au provocat prima criză economică mondială

În plină “foame de bani”, împăratul Traian a cucerit Dacia, după un război care a durat 6 ani, pentru a o jefui de aur. Înfrângerea regelui Decebal în anul 106 d.Hr. a însemnat ducerea la Roma a unei prăzi de război uriaşe: 165, 5 tone de aur şi 331 de tone de argint. Totodată, romanii au început şi exploatarea minelor din Apuseni. Dar afluxul de metal nobil a dus la prima prăbuşire a preţului aurului din istoria omenirii, cursul de schimb al acestui metal scăzând vertiginos cu aproape o zecime pe tot cuprinsul Imperiului Roman. Astfel, Traian s-a văzut nevoit să facă, în 107, o reformă monetară, prin devalorizarea monedelor de aur şi de argint. “Cre