- Social - nr. 150 / 2 August, 2013 Va multumim, in primul rand, pentru faptul ca Dumneavoastra ati spalat, intr-un fel, rusinea "patriotilor de carton” mureseni, in general, si a targumuresenilor, in special, care au dovedit, si cu acest prilej, ca in vorbe sunt asi, dar cand se pune problema de a contribui din punga proprie pentru un act de caritate, de demnitate umana sau comunitara, isi schimba complet atitudinea. Concret, este vorba de contributia sau, mai bine zis, de slaba contributie la proiectul Fundatiei "Radu Ceontea”, care are ca prim-obiectiv aducerea ramasitelor pamantesti a marelui disparut si inhumarea lor la Targu-Mures, cetatea de foc a anilor ’90, care l-a consacrat ca mare patriot. Aceasta, in ciuda deselor apeluri, inclusiv prin coloanele ziarului nostru. Constatam, din pacate, ca acest gen de atitudine se inscrie perfect in arhitectura comportamentala specifica romanilor care, in tara cu cele mai multe "Jeep”-uri si Ferrari, nu prididesc sa se planga cat de greu o duc. In acelasi timp, oricat de sarac ar fi romanul, nu uita sa puna deoparte ceva bani pentru eventuale spagi sau mici atentii, de care, probabil, vor avea nevoie (intretinand astfel o stare de anormalitate in societatea romaneasca), in vreme ce cativa lei cheltuiti pentru un gest de generozitate sau de solidaritate li se pare o avere. De la acest comportament egoist si primitiv ni se trag foarte multe necazuri esentiale si nu pot sa nu amintesc, in opozitie cu noi, de atitudinea cetatenilor sudcoreeni, de acum peste un deceniu, cand pentru a scoate tara din criza economica, pe care de altfel o simtim si noi de atata vreme, au consimtit la donarea propriilor bijuterii. Iata un singur exemplu care explica limpede de ce sud-coreenii sunt acolo unde sunt, adica printre primele zece puteri industriale ale lumii, iar noi suntem unde suntem. Atunci sa ne mai intrebam, de ce unii sunt atat