În grădinile publice şi parcurile Chişinăului sunt sădite mii de flori vară de vară, lucrări ce costă bugetul municipal circa un milion şi jumătate de lei. Dar pentru ca urbea să arate la fel de înflorită ca şi alte capitale europene, suma ar trebui să fie de patru ori mai mare

Suprafaţa rondurilor cu plante decorative din municipiul Chişinău e de peste 60.000 de metri pătraţi. Odată cu începerea sezonului cald, circa 280 de angajaţi ai Asociaţiei de gospodărire a spaţiilor verzi purced la sădirea şi îngrijirea florilor. În acest an s-au plantat 120.000 de flori, amenajate după concepte noi. Bunăoară, spaţiile de pe lângă covoraşele de verdeaţă şi dintre flori au fost acoperite cu pietriş multicolor – alb, cărămiziu, albastru, maro înschis, dar şi cu conuri de brad. Banda gofrată de plastic evidenţiază anumite forme, iar piatra spartă dă un aspect semeţ „petelor“ de petunie ori salvie. Floriştii acordă o atenţie sporită celor patru grădini publice chişinăuiene: „Alunelul“ de la Buiucani, „Sarmizegetusa“ de la Botanica, „Ştefan cel Mare şi Sfânt“ şi cea din jurul Catedralei Mitropolitane din sectorul Centru. Ultimele două sunt cele mai vechi din Chişinău, fondate încă la 1825. „Pe lângă flori, aici găsim rădăcini uscate de arbori sau tulpini de copaci, folosite ca suport pentru coşurile cu sol fertil în care cresc plantele“, ne povesteşte Galina Leahu, şef-adjunct la Spaţii Verzi.

Dibăcia unui colectiv

Galina Leahu vorbeşte cu pasiune şi dragoste despre munca sa. A absolvit Facultatea de Biologie a Universităţii de Stat şi timp de 25 de ani, de când lucrează la Spaţii Verzi, a fost maistru în sectorul Ciocana, inspector şi şef la Inspectoratul de control al spaţiilor verzi, după care a ajuns şef-adjunct al Asociaţiei, funcţie în care lucrează mai bine de opt ani.

Spaţiile frumos amenajate au devenit un punct de atracţie pentru amatorii