Regiunea istorică a Bucovinei este recunoscută atât în ţară, cât şi peste hotare, pentru mănăstirile sale, construite de domnitorii moldoveni. Toate au biserici incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO şi fiecare dintre ele iese în evidentă printr-o culoare deosebită: albastru la Voroneț, roșu la Humor, galben la Moldovița şi verde la Sucevița.

Mănăstirea Voroneț

Supranumită „Capela Sixtină a Estului”, Mănăstirea Voroneţ este una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Biserica din incinta sa a fost ridicată în 1488, într-un timp record pentru acea vreme (3 luni și 3 săptămâni) şi se numără printre puținele puținele lăcașuri de cult din nordul Moldovei care păstrează, în mare parte, arhitectura inițială. Pictura a fost realizată în timpul lui Ştefan cel Mare şi iese în evidenţă prin frescele exterioare cu personaje biblice viu colorate, pictate în ipostaze fireşti şi unde elemente religioase se împletesc cu elemente de folclor (ex: arhanghelii care suflă din buciume, instrumente specifice păstorilor de munte). Culoarea predominantă este o nuanță de albastru unică (motiv pentru care se numește şi albastru de Voroneţ), a cărei formulă chimică s-a pierdut în negura timpului. În biserică se află mormântul sihastrului Daniil şi al mitropolitului Grigore Roșca. Mânăstirea construită în jurul bisericii este una de maici şi funcționează din 1991, viaţa monahală fiind reluată atunci după o întrerupere de 206 ani (din timpul anexării Bucovinei la Imperiul Habsburgic).

Mănăstirea Humor

Mănăstirea Humor a fost construită în 1530, în perioada domniei lui Petru Rareș, la inițiativa unui înalt demnitar politic, logofătul Toader Bubuiog. Odată cu o biserică de piatră, ctitorul a ridicat chilii pentru călugări și ziduri înconjurătoare. În 1641, domnitorul Vasile Lupu a înconjurat ctitoria logofătului cu ziduri durabile