Germania a anulat acordurile privind schimbul de date cu SUA, Marea Britanie şi Franţa
Dezvăluirile tânărului fost consultant al Agenţiei americane pentru Securitate Naţională (NSA) Edward Snowden referitoare la programul american de supraveghere a comunicaţiilor mondiale, PRISM, au afectat serios relaţiile dintre aliaţii occidentali. În special relaţiile americano-germane au de suferit, mai ales după ce dimensiunea reală a spionării de către NSA chiar şi aliaţilor europeni ai Americii a fost scoasă la lumină de către Snowden. S-a ajuns până acolo încât activitatea NSA a fost comparată cu cea a fostei securităţi est-germane, STASI. Dosarul dezvăluirilor tânărului american a căpătat, deja, în presă, numele de “Snowdengate”.
S-a supărat Berlinul
Ultima mutare pe tabla de şaj a imensului “joc” intitulat “Snowdengate” aparţine Germaniei, care a anulat acordurile privind schimbul de date cu SUA, Marea Britanie şi Franţa, încheiate în 1968, care permiteau serviciilor speciale ale acestor ţări să efectueze monitorizări pe teritoriul Germaniei. Potrivit surselor citate, Ministerul german de Externe a trimis deja notificări în acest sens celor trei state. “Rezilierea contractelor din cauza evenimentelor din ultimele săptămâni a devenit o consecinţă necesară şi adecvată a disputelor legate de protecţia vieţii private”, a explicat ministrul german de Externe Guido Westerwelle.
Spionarea Internetului, un coşmar
După cum reiese din cele mai recente dezvăluiri publicate de cotidianul britanic The Guardian, pornind de la informaţiile furnizate de Edward Snowden, NSA dispune de un sistem numit XKeyscore, un motor de căutare cu ajutorul căruia angajaţii serviciului de spionaj pot scormoni inclusiv în corespondenţa privată a utilizatorilor de net.
Manualele de instruire a agenţilor secreţi, oferite publicului de Snowden, dau câteva exemple d
