Guvernul nu şi-a asumat un punct de vedere cu privire la iniţiativa lui Bogdan Diaconu, lăsând răspunderea Parlamentului.
După modelul Rusiei lui Putin, unde organizaţiile nonguvernamentale care primesc finanţare externă sunt obligate să se înscrie ca „agenţi străini”, deputatul PSD Bogdan Diaconu a propus ca, în România, să se interzică ONG-urilor cu implicare politică să obţină donaţii din partea altor state, a organizaţiilor sau a persoanelor fizice din străinătate.
Vizate sunt ONG-urile sau chiar persoanele fizice care desfăşoară activităţi politice sau sprijină partidele „în mod direct sau indirect”. Un efect al acestei iniţiative ar fi că programele de parteneriat pe care le desfăşoară fundaţiile partidelor din România cu fundaţii înrudite din Europa ar putea fi afectate.
De altfel, Diaconu a pomenit despre sprijinul pe care fundaţiile de dreapta Hans Seidel şi Konrad Adenauer l-au acordat PDL-ului, acuzând PDL, dar şi nou înfiinţatul Partid Mişcarea Populară că „atrag bani străini prin ONG-uri paravan pentru a-i direcţiona spre scena politică, în dispreţul Constituţiei şi al suveranităţii României”. Diaconu a mai susţinut că scopul său este să oprească „drenarea de bani către mişcările extremiste din Transilvania, al căror exponent de frunte este Laszlo Tokes”.
Guvernul nu-şi asumă
Guvernul nu şi-a asumat un punct de vedere cu privire la demersul lui Diaconu, stabilind că „Parlamentul decide”. Asta deşi, în şedinţa din 30 iulie, Executivul a avizat negativ nu mai puţin de 17 iniţiative ale unor parlamentari, inclusiv din PSD, PNL şi PC.
Partidul Mişcarea Populară (PMP) a acuzat USL că vrea, astfel, să sufoce ONG-urile făcându-le dependente de finanţarea internă, mai ales că formula „direct sau indirect” este mult prea vagă. „USL îşi propune, prin această manevră, să sufoce şi să anexeze, prin condiţionări financiare exclusiv in
