O localitate din Arad a fost retrocedată cu tot cu locuinţele ţăranilor, biserică şi dispensar. Instanţa a luat decizia după un singur termen de judecată.

1 /.

Localnicii din satul Nadăş (judeţul Arad) sunt speriaţi că din toamnă vor fi evacuaţi din case sau vor ajunge să plătească chirii ca să rămână în locuinţele în care s-au născut. „Există o decizie judecătorească din 2006 prin care 8.742 de hectare, cam cât are satul (n.r. - 8.762 hectare), sunt retrocedate unei familii. Am făcut cereri de revizuire care s-au respins. Suntem în faza de apel care are termen de judecare în septembrie, poate atunci se schimbă ceva”, declară Gheorghe Pleş, primarul comunei Tăuţ, localitate din care face parte satul cu 1.200 de locuitori.

Până acum niciun ţăran din Nadăş nu a fost evacuat, deşi la sfârşitul anului trecut a fost o tentativă în acest sens a familiei Colţeu, cei care deţin satul retrocedat. „Pădurea, păşunile sunt împrejmuite de soţii Colţeu, iar drumul comunal are bariere. A mai rămas doar vatra satului”, ne spune săteanul Neculae Velcea, care trăieşte de cinci decenii în satul Nadăş.

În secolul XIX, terenurile din zonă au aparţinut familiei de latifundiari maghiari Grosz. Iosif şi Helena Grosz nu au avut copii şi au hotărât, în 1923, să lase proprietăţile, după deces, unui număr de 18 apropiaţi şi rude. Nimeni din această listă nu a cerut vreodată moştenirea.

Moştenitori cu alt nume

Asta până în 2003, când apare, la cinci decenii de la decesul soţilor Grosz, un nou testament al familiei de latifundiari, autentificat de notarul Adrian Vlai, prin care averea ajunge la soţii Colţeu, printr-un complicat raţionament bazat pe supoziţii.

Notarul îi oferă arădencei Ecaterina Mairovitz (moartă în 2004, la 93 de ani) un certificat de moştenitor al familiei Grosz. Aceasta ar fi urmaşa Sarei Weisz, o presupusă soră a Helenei Grosz. În acest docu