Citind polemica de calibru greu din ediţiile săptămânii trecute ale ziarului BURSA pe marginea numirii unui nou Director General la BVB şi din nostalgia serilor de polemică ce se derulau la viteză de peste 100 IQ, în perioada operaţionalizării BVB, m-am hotărât să rup silenzio stampa în care m-am autoexilat şi să intru în arenă alături de aceşti doi redutabili polemişti: Make şi Doru NICOLAESCU. Reflectând la naşterea unor instituţii publice din tinerele Principate Române, Titu MAIORESCU afirma că "suntem o naţie de forme fără fond". Câtă dreptate avea! Problema BVB şi a multor altor instituţii fundamentale într-o orânduire capitalistă, menite să modernizeze şi să normalizeze societatea românească, este că au fost create ca forme fără fond.
Sigur că tu, Make, dragul meu prieten, ai dreptate! Parlamentul României, Guvernul României şi Banca Naţională a României au făcut foarte multe eforturi pentru a da naştere acestui nou sector economic fundamental necesar într-o economie de piaţă, piaţa de capital.
Dar a fost oare BVB copilul dorit de toţi? A fost oare BVB copilul crescut în sufrageria familiei sau un copil abandonat să-şi găsească resursele necesare creşterii şi dezvoltării pe unde o apuca? A fost oare BVB dezvoltată ca un membru legitim al noii democraţii postdecembriste sau a fost doar oaia neagră a familiei, care trebuia ţinută în viaţă numai pentru a putea fi arătată în vitrină atunci când vine un control de afară?
Dacă ar fi fost mai mult decât un vehicul al procesului de privatizare menit să închidă gura organismelor internaţionale, atunci titlurile de stat ar fi putut fi emise de către Ministerul de Finanţe direct în ringul Bursei de Valori, căci din câte mi-aduc eu aminte BVB era perfect pregătită tehnic să deruleze astfel de operaţiuni de piaţă. Oare asta ar fi putut însemna că politica monetară s-ar fi făcut şi altfel decât prin cursu
