Prescrierea nejustificată a medicamentelor inovative în loc de generice, internările nejustificate sau lipsa prevenției sunt căile principale prin care se scurg fonduri însemnate din bugetele sistemelor sanitare ale țărilor lumii, notează Wall Street Journal. Cum se aplică acestea la sistemul sanitar autohton?

Pe logica ce e mai ieftin nu poate fi mai bun, mulți pacienți sunt reticenți atunci când medicul sau farmacistul le propune o schemă de tratament mai accesibilă ca preț. De cele mai multe ori însă, nu este în interesul medicilor sau al farmacistului să transmită informația reală pacienților, și anume că este vorba de exact aceeași substanță activă în cazul genericelor.

În România, deși sunt mai ieftine, medicamentele generice sunt lăsate deoparte la decontare, pentru că au o marjă în valoare absolută mai mică. În 2011, Consiliul Concurenţei a monitorizat piata farma sub suspiciunea că producătorii promovează incorect medicamentele inovative, mai scumpe, determinând medicii sa prescrie aceste medicamente, în detrimentul celor generice, mai ieftine. În urma analizei efectuate de CC a rezultat că datorită comercializării cu precădere a unor medicamente inovative, gradul de penetrare a medicamentelor generice este redus.

Totuși, în 2008, Casa Națională de Asigurări (CNAS) adăuga și medicamente generice pe listele de medicamente gratuite C1 ( boli cronice), C2 (programele naționale pentru cancer, SIDA, TBC) și C3 (tratamente pentru copii) și realiza o scădere a costurilor pentru Casă cu 20% și implicit un acces mai larg al pacienților la tratamente.

Al doilea motiv pentru care bugetele de sănătate sărăcesc de la un la altul sunt internările nejustificate. Sistemul sanitar românesc este împovărat de numărul mare de internări, care consumă peste 50% din bugetul CNAS. În România se înregistrează una dintre cele mai mari rate de spitalizare d