Zona Dobrovăţ, aflată lângă Iaşi, oferă turistului privelişti cu păduri de foioase şi conifere întinse pe mii de hectare, încadrate ca rezervaţii faunistice şi arboricole. Pe un deal al comunei se găseşte Mănăstirea Dobrovăţ, considerată drept una dintre cele mai frumoase ctitorii ale domnitorului Ştefan cel Mare. Un nou reportaj din cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.
Iaşiul rural are un potenţial de frumuseţe greu de bănuit într-o zonă considerată, cel puţin la nivel statistic, drept una dintre cele mai sărace din ţară. Cei care se arată reticenţi la recomandările oamenilor locului în privinţa spectacolului vizual unic din pădurile Dobrovăţului pot scăpa ocazia unei excursii memorabile.
Cum pleci dinspre Iaşi spre Vaslui, drumul spre Dobrovăţ coteşte spre dreapta, la 15 kilometri de centrul Capitalei Culturii. Altădată hulită de şoferi, şoseaua către inima comunei s-a mai îmblânzit, aşa că vă puteţi bucura de frumuseţea locurilor fără să mai aveţi grija gropilor. De piatră să fii şi tot ţi se înmoaie picioarele când, rătăcind pe serpentinele care străbat pădurea, priveşti copacii atât de înalţi, încât par să nu se mai termine.
Din loc în loc, panouri verzi cu inscripţii de vopsea albă îţi aduc aminte că trebuie să ai grijă să nu deranjezi liniştea animalelor. Pădurea te răsplăteşte, în schimb, cu un spectacol grandios. Frânturi din razele soarelui se luptă cu desişul crengilor arborilor seculari, dar nu izbutesc să atingă pământul.
Oficiali ai Direcţiei Silvice din Iaşi se laudă că pădurile Dobrăvăţului adăpostesc cel mai consistent fond cinegetic din judeţ şi unul dintre cele mai apreciate din ţară. Nu e de mirare de ce Nicolae Ceauşescu a dat dispoziţie în 1962 să se construiască la Poieni, localitate aflată pe drumul spre Dobrovăţ, o cabană de vânătoare considerată,
