Eşecul proiectului european Nabucco nu a retezat ambiţiile guvernului ungar de a reduce dependenţa ţării de gazele naturale importate din Rusia. După ce s-a asigurat că statul deţine controlul resurselor naturale strategice, iar premierul Viktor Orban s-a dus la Moscova pentru a ţine calde relaţiile cu Rusia, Budapesta s-a îndreptat către vecini, interconectându-şi reţeaua de gaze cu cea a României şi Croaţiei, iar acum caută să facă acelaşi lucru cu Slovacia. Dintre statele vecine României, Ungaria este cea mai dependentă de importurile de energie, iar din Rusia îşi cumpără cea mai mare parte a gazelor naturale.

„Siguranţa aprovizionării, diversificarea şi integrarea pieţei energiei rămân părţi decisive ale strategiei energetice naţionale”, a explicat Ministerul Dezvoltării Naţionale după prăbuşirea proiectului gazoductului Nabucco.

Siguranţa este în număr

Ministerul a subliniat că guvernul a progresat substanţial în îmbunătăţirea siguranţei energetice a ţării prin preluarea controlului rezervelor strategice de gaze naturale şi crearea de interconexiuni cu România şi Croaţia, scrie Budapest Business Journal. Ungaria încearcă să construiască o legătură similară cu reţeaua de transport a gazelor naturale din Slovacia. Planurile în acest sens au fost detaliate când premierul Orban s-a întâlnit recent cu omologul slovac Robert Fico la Budapesta.

Alături de UE, Ungaria a căutat surse alternative de gaze naturale, conştientă că aprovizionarea dintr-o singură sursă, Rusia, este riscantă şi nu se numără printre cele mai ieftine opţiuni.

Monopolul rus al exporturilor de gaze, Gazprom, încheie de obicei acorduri pe termen lung şi cere un preţ fix, care trebuie plătit chiar dacă ţara respectivă nu importă toată cantitatea de gaze stabilită prin contract.

Ungaria importă din Rusia 80% din gazele naturale consumate. Rusia est