Critic al predecesorului său, Mahmoud Ahmadinejad, căruia el i-a reproşat că şi-a atras inutil ostilitatea comunităţii internaţionale, acest sexagenar a ales ca simbol cheia, care deschide, potrivit lui, uşa soluţiilor pentru problemele ţării, potrivit Mediafax.

Noul preşedinte iranian Hassan Rohani este un cleric moderat, adept al unei flexibilităţi mai mari faţă de Occident în vederea eliminării sancţiunilor care au plonjat ţara într-o criză economică gravă.

Dacă la început nu avea mari şanse să fie ales preşedinte, el a obţinut 50,68 la sută din voturi, fiind ales din primul tur, pe fondul diviziunilor taberei conservatoare şi retragerii celuilalt candidat reformator, Mohammad Reza Aref.

În vârstă de 64 de ani, Hassan Rohani, cunoscut pentru discursul său moderat, este un apropiat al fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsandjani (moderat), care a cerut populaţiei - la fel ca succesorul lui, Mohammad Khatami, (reformator) - să voteze în favoarea lui.

În câteva zile, această "uniune sacră" a mobilizat o mare parte a electoratului care voia boicotarea scrutinului după reprimarea manifestaţiilor ce au urmat alegerilor prezidenţiale din 2009.

Rohani a fost vicepreşedintele Parlamentului şi negociator-şef în dosarul nuclear în perioada 2003-2005. În această perioadă el şi-a câştigat apelativul de "şeic diplomat".

În 2003, în timpul negocierilor cu Parisul, Londra şi Berlinul, el a acceptat suspendarea activităţilor de îmbogăţire a uraniului de către Iran şi aplicarea protocolului adiţional al Tratatului de neproliferare (TNP), care permitea inspecţii inopinate la instalaţiile nucleare iraniene.

Prin această decizie, el a câştigat respectul occidentalilor, dar conservatorii l-au acuzat că s-a aflat "sub şarmul cravatei şi apei de toaletă ale lui Jack Straw", care în perioada respectivă era ministru britanic de Externe. @N_P