La două zile după ce ministrul pentru Marile Proiecte, Dan Şova, anunţa, senin, că nu e de găsit un contract secretizat, încheiat de Statul Român cu compania americană Bechtel, nu a apărut nici actul, nu există nici vreo reacţie oficială. Deşi e o faptă gravă. Nu din cauza valorii contractului, ci pentru că este un document secretizat.

La două zile după această constatare sau după recunoaşterea stării de fapt, avem doar declaraţia lui Dan Şova: „Nu am reuşit la Ministerul Transporturilor să se găsească varianta originală a contractului semnat”. Deşi era uşor dacă nu să i se ia urma, se se ajungă la persoana care a scurt-circuitat trasezul acestui act. Potrivit art. 10 din Legea 182/2002, privind protecţia informaţiilor clasificate, instituţiile care deţin sau utilizează informaţii clasificate sunt obligate să ţină un registru de evidenţă a autorizaţiilor acordate personalului, şi asta, sub semnatură. Dl Şova, om cu studii juridice – care se presupune că ştie ce poate însemna, legal vorbind, această situaţie – nu pare, surprinzător, să conştientizeze gravitatea faptei. După declaraţia care a bulversat o ţară, a intrat într-un binemeritat week-end, cu liniştea aferentă.

Ministrul interimar al Transporturilor, Victor Ponta, tace şi el. E în concediu şi nu se deranjează pentru astfel de “nimicuri”. Nici măcar nu a dat dispoziţie vreunui secretar de stat de la Transporturi să ofere o explicaţie oficială. Vice-premierii, care îi ţin, de jure, locul, sunt şi ei în silenzio stampa. Nu a anunţat niciunul că Corpul de Control al primului-ministru ar putea solicita o anchetă internă. Nici că ar avea intenţia să sesizeze organele penale.

Oficialii Parchetului General nu dau nici ei semne că ar avea în plan o autosesizare. Dispariţia unui document secretizat dintr-o instituţie a Statului ar fi firesc să intre în atenţia procurorilor. Ar fi putut să fie fur