În tradiţia românească, luna a 8-a a calendarului gregorian este cunoscută şi sub denumirea de “gustar” deoarece în această perioadă se coc şi se gustă cele mai multe fructe. În popor, luna august se numea în unele părţi: August, Augustru, Măselariu, Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri), Secerar (luna secerişului) şi altele.

Până la 14 august, credincioşii ţin Postul Adormirii Maicii Domnului. Fiind o perioadă a anului încarcată cu numeroase şi importante activităţi economice ce se cereau a fi împlinite la timp şi cu mare rapiditate (secerişul, întreţinerea culturilor, coasa a doua a fânului), luna august are un număr relativ mic de sărbători (Ziua Ursului, Macaveii, Probejenie, Sântămarie Mare, Sântion de Toamnă).

La 1 august sărbătorim Scoaterea Sfintei Cruci, începutul Postului Adormirii Maicii Domnului şi Macaveii stupilor (Macabeii). Această zi este numită şi Macaveiul stupilor, pentru că este ultima zi în care se mai poate aduna mierea, care, culeasă azi, capătă virtuţi miraculoase de vindecare.

O altă denumire a zilei este Macaveiul ursului, acum începând perioada de împerechere a urşilor. În această zi se ţine post pentru ca vitele să fie ferite de urşi, dar şi de boli.

Pe 6 august este Schimbarea la faţă sau Probejenia cum i se mai spune de bătrâni. Sărbătoarea ortodoxă Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, pe Muntele Taborului, a fost suprapusă pe o sărbătoare, deja existentă în calendarul popular românesc, Probejenia. La Probejenie frunza codrului începe să-şi schimbe culoarea, de-acum iarba încetează să mai crească şi pleacă păsările migratoare.

De-acum se schimbă fructele, care până la această vreme fuseseră “veninoase”, apare “prima” dulceaţă a lor. Acum se gustă poama nouă din rodul viilor, spunându-se: “boaba nouă în gură veche”.

În unele zone se crede că berzele pleacă spre ţările calde, ducând rândunelel