1925 – Vine pe lume Alexandru Vișinescu. Doctorul ca a ajutat la nașterea lui nu bănuia că la un moment rolurile se vor inversa și că, peste 30 de ani, va veni rândul lui să plângă imobilizat pe spate în timp ce Vișinescu se uită de sus la el.

1926 – Atunci când, la vârsta de un an, i s-a tăiat moțul, Vișinescu a ales simbolic de pe tăviță nu foarfeca, banii sau cartea, ci un deținut politic vizibil slăbit din cauza înfometării și a bătăilor zilnice.

1932 – Alexandru Vișinescu începe să meargă la școală. Se pare că doamna învățătoare a fost prima care i-a pus creionul în mână și l-a învățat să-i bată cu el pe deținuți peste testicule.

1962 – Ajuns în vacanță la Eforie Nord, Vișinescu nu înțelege de ce pe plajă se dezbracă toată lumea și nu doar persoanele care au complotat împotriva regimului. În plus, apa nu i se pare suficient de rece și de murdară.

1990 – Se alătură minerilor care au devastat centrul Capitalei, după ce află că aceștia au găsit la sediul PNȚCD droguri, valută, mașini de scris și foști deținuți politici.

2005 – Auzind că a fost directorul penitenciarului de la Râmnicu Sărat, doi adolescenți din troleibuzul 85 nu doar că nu-i cedează locul lui Vișinescu, dar îl trimit să stea dezbrăcat într-o secțiune a troleului friguroasă și plină de urină, la fel cum făcuse și el cu Ion Mihalache.

2007 – Vișinescu uită să încuie ușa de la boxă și cineva îi fură din beci toți deținuții politici pe care-i păstra pentru la iarnă.

2010 – Alexandru Vișinescu scapă ca prin urechile acului de atenția presei, după ce mai mulți jurnaliști agasează din greșeală un alt pensionar în maiou care ducea cu el o plasă.

2012 – În timpul manifestațiilor din Piața Universității, ia legătura cu alți foști torționari comuniști și organizează un protest spontan de susținere a jandarmeriei.

2013 – Ziariștii insistenți care sar c