Cu toții ați auzit despre asteroidul gigant care a pus capăt domniei dinozaurilor. Poate unii dintre voi știți că, acum 65 de milioane de ani, în urma impactului unui asteroid de vreo zece kilometri în diametru, nu doar dinozaurii, dar și peste 70% din celelalte specii au dispărut. Însă, după cum pot atesta geologii și paleontologii, celebrul impact nu a fost nici pe departe singurul eveniment de extincție în masă a vieții pe Terra. Doar cel mai recent.
De fapt, cea mai mare extincție din istoria Pămîntului s-a petrecut la sfîrșitul Permianului (o perioadă geologică, nu vă speriați de nume), acum vreo 250 de milioane de ani. Atunci au dispărut 96% din viețuitoarele mării și vreo 70% din vertebratele de uscat. De fapt, zice Wikipedia, este singura extincție în masă a insectelor. Una peste alta, cu ocazia neplăcerii din Permian, cunoscută și sub măgulitorul nume “The Great Dying”, peste 80% din speciile de pe Terra au dispărut. Evenimentul a fost important și pentru că, prin eliminarea animalelor existente, a făcut posibilă înălțarea șopîrlelor, nu doar în lanțul trofic – așa au ajuns la dimensiunile și ferocitatea lui Tyrannosaurus Rex.
Extincția din Permian e un adevărat mister al paleontologiei, iar un articol din The Economist vine să mai lanseze o potențială explicație. V-o prezint și eu, o dată pentru că sună interesant, și a doua oară pentru că are și morală.
Spre sfîrșitul Permianului s-a înregistrat o activitate vulcanică deosebit de intensă, însă doar atît n-ar fi dus la masiva extincție. Vinovatul de asta ar fi tot un asteroid. Dar – și e un mare “dar”– singurul crater care se potrivește cu perioada, unul de vreo 40 de kilometri, prin Brazilia, e prea mic pentru un impact care să distrugă aproape toată viața pe Terra. Să ne amintim (sau să aflăm): cel provocat de asteroidul dinozaurilor are 180 de kilometri! Aha, dar există încă un “d
