Cartierele tradiţionale ale oraşului adună cele mai mari suprafeţe de spaţii verzi, în vreme ce noile extensii ale municipiului, "populate" recent cu proiecte rezidenţiale, nu beneficiază deloc de grădini şi parcuri amenajate.

Luminiţa SILEA

luminitasilea@ziuadecj.ro

Cu 25,6 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, Clujul a depăşit în statistici norma oficială, conform targetului european. Cifra bună din tabelele administraţiei locale este însă reuşită prin adunarea scuarurilor şi a spaţiilor verzi care însoţesc şoselele. Acestea contribuie cu peste o treime la total: 40,5% din totalul de verde al oraşului vine din "fâşii".

Registrul Spaţiilor Verzi (foto facsimil) realizat de administraţia locală împarte oraşul în 21 de zone, cartiere constituite, dar şi extensii mai recente ale Clujului. Cartierele Gruia, Gheorgheni şi Mănăştur conduc în topul celor mai verzi zone din municipiu, mare parte din aceste spaţii fiind în proprietate privată. Astfel, în Gruia există 247 ha de spaţiu verde (din care 237 ha privat), în Gheorgheni 229 ha (din care 176 ha - privat) şi în Mănăştur 116 ha (din care 44 ha privat). La polul opus se află extensiile oraşului, care ajung la "performanţa" să apară cu 0 în Registrul Spaţiilor Verzi, în ciuda faptului că au fost intens ocupate cu construcţii autorizate în anii recenţi, mai ales în perioada de boom imobiliar. Mai precis, în zonele Câmpului Sud, Bună Ziua şi Borhanci nu există niciun parc, nicio grădină şi nici suprafeţe de spaţii amenajate ca scuaruri sau altfel de zone publice.

Tot în Top 5 intră zona centrală şi cartierul Zorilor, urmate îndeaproape de partea industrială a oraşului, care cu 22,3 ha reuşeşte chiar să fie peste cartiere ca Grigorescu, Plopilor sau Andrei Mureşanu. Zona Făget a fost decupată din Mănăştur şi figurează independent în Registrul Spaţiilor Verzi. E vorba de 11,4 ha ră