Trei zile de sărbătoare pentru ortodocşi astăzi, mâine şi poimâine. Cu cruce roşie este însă doar cea de mâine: Schimbarea la faţă.

Calendarul ortodox marchează pentru începutul săptămânii trei zile de sărbătoare, două dintre ele însemnând în paginile acestuia prăznuirea sfinţilor de origine română. Astfel, credincioşii ortodocşi îl celebrează luni pe Sfântul Cuvios Ioan de la Neamţ - Hozevitul, marţi sărbătoresc Schimbarea la faţă, sărbătoare cu cruce roşie, în timp ce miercuri este prăznuită Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, prima româncă trecută în rândul sfinţilor. Moaştele niciunuia dintre cei doi sfinţi români nu se regăsesc însă în lăcaşe de cult din România.

Sfântul Cuvios Ioan de la Neamţ - Hozevitul sau Sfântul Ion Iacob Hozevitul a fost bibliotecarul Mănăstirii Neamţ, tuns în monahism de către stareţului lăcaşului de cult, Valerie Moglan, în 1936. Acesta a luat drumul Ţării Sfinte în toamna aceluiaşi an, ca în 1947 să devină preot la Biserica Sfântului Mormânt şi egumen la Schitul Românesc cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Valea Iordanului. În 1980, la 20 de ani după ce acesta s-a stins, la vârsta de 47 de ani, în recluziune, într-o peşteră de lângă Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul, i-au fost descoperite moaştele neatinse. Acestea sunt păstrate pînă în ziua de astăzi la aceeaşi mănăstire, aflată la 20 de kilometri de Ierusalim.

Sfânta Teodora, de la Sihla la Kiev

În cazul Sfintei Cuvioase Teodora, moaştele acesteia au fost găsite în 1830, în peştera din Munţii Sihlei, unde şi-a petrecut o mare parte din viaţă şi în apropierea căreia este construită şi Mănăstirea Sihla. Acestea însă au ajuns, în timpul dominaţiei ruseşti din 1856, din racla în care au fost aşezate de către domnitorul Mihail Sturdza, la Lavra Pecerska din Kiev, cunoscută şi sub numele de Mănăstirea Peşterilor, care deţine moaştele a peste 150 de sfinţ