În spiritul adevărului despre greva minerilor din 1977, prima mişcare muncitorească anti-comunistă din România, în urmă cu câteva săptămâni am luat atitudine faţă de inepţiile debitate de Miron Cozma (e drept că într-un săptămânal satiric…) despre aşa zisul său rol jucat în urmă cu 36 de ani. Am solicitat o părere mai multor lideri ai sindicatelor minerilor, foşti şi actuali. Însă, din cauza laşităţii lor proverbiale şi dezinteresului faţă de istoria minerească, aceştia nu au reacţionat nici până în ziua de azi. Cu o singură excepţie: Constantin Dobre. Dincolo de punerea la punct a bazaconiilor lui Miron Cozma şi relevarea adevărului istoric despre Lupeni ’77, conducătorul revoltei din 1977 radiografiază şi fascinantul istoric al „atentatelor” la paternitatea conducerii grevei din 1977. Dar cu Constantin Dobre, cititorii noştri vor mai avea ocazia să se întâlnească în paginile ziarului nostru. Puţintică răbdare… (Marian BOBOC)

Atentatul nr. 1

Povestea atentatelor murdare la paternitatea conducerii Grevei minerilor din Valea Jiului, Lupeni ’77, şi a întregului eveniment e poveste lungă şi nu aparţine doar lui Miron Cozma. Primul atentat a fost anunţat de troţkiştii „deontologi” de la Radio Europa Libera (Radio Free Europe), departamentul românesc, din fosta Republica Federală a Germaniei, în februarie 1979. Ăia, de la Radio Europa Liberă, au anunţat, nici mai mult nici mai puţin, că am fost asasinat pe Defileul Jiului intr-un accident de circulaţie regizat de către Securitatea lui Ceauşescu. Apoi, după numai un an, a fost rândul celei mai mari organizaţii internaţionale pentru apărarea drepturilor omului, cu sediul central la Londra şi cu filiale în peste 150 de state, vorbesc de Amnesty International. Care, preluând aşa numita ştire de la Radio Europa Libera, a publicat-o in Raportul Anual 1980, raport ce includea numai evenimente petrecute în anul