România trebuie să continue reformele începute acum trei ani, iar pentru a se asigura că nu deraiem din nou de pe drum, FMI ne mai supervizează timp de doi ani

Noul acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu prevede privatizarea majoritară a altor companii de stat. FMI nu a impus României condiții în privința nivelului pensiilor și al salariului minim pe economie, ci a încercat să le identifice împreună cu Guvernul și cu specialiștii români. Acestea sunt doar două dintre declarațiile făcute de oficialii români după finalizarea discuțiilor cu FMI referitoare la viitorul Acord stand-by. Aproape că nu mai înțelege nimeni ce au avut atât de mult de discutat și negociat din moment ce probleme sensibile ale economiei nu au fost atinse.

Delegația FMI și-a încheiat vizita de la București la 31 iulie cu finalizarea, la nivel tehnic, a unui nou Acord stand-by pe doi ani, care mai trebuie aprobat și de către Consiliul de Conducere al instituției. Finanțarea propusă este de patru miliarde euro, sumă care va fi suportată în mod egal de FMI și de Comisia Europeană.

Conform comunicatului oficial, în cadrul Acordului de natură preventivă „se anticipează o consolidare a redresării economice“, cu o creștere a PIB-ului real de aproximativ 2-2,25% în perioada 2013-2014, cu o contribuție mai mare a investițiilor și a cererii interne în 2014 (creșterea de anul acesta se bazează pe „nivelul ridicat al exporturilor din prima jumătate a anului“). De asemenea, deficitul de cont curent va continua să se reducă, până la 2-2,5% din PIB, iar inflația va scădea în continuare, „intrând în intervalul țintit de BNR înainte de finalul anului 2013.“

„Negocieri lungi șl dificile“

Practic, delegația FMI, condusă de Andrea Schaechter, a acceptat explicațiile Guvernului referitoare la eșecurile fostului acord, dar și programul acestuia pentru următorii ani. „Guv